Cuvânt pastoral Patriarhal la Praznicul Nașterii Domnului 2022

† BARTOLOMEU

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL CONSTANTINOPOLULUI

NOUA ROMĂ ȘI PATRIARH ECUMENIC

ÎNTREGII PLEROME A BISERICII HAR, MILĂ ȘI PACE

DE LA MÂNTUITORUL IISUS HRISTOS NĂSCUT ÎN BETHLEEM 

Cinstiți frați Arhierei,

Preaiubiți fii în Domnul,

Sfânta Biserică prăznuiește astăzi Nașterea după trup a Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu Cel mai înainte de veci, taina cea „străină și preamărită”, care „a fost ascunsă de veacuri și de generații” (Col. 1, 26). În Hristos se descoperă în mod plenar adevărul despre Dumnezeu și despre om, după cum în modul cel mai teologic cu putință explică Sfântul Chiril al Alexandriei: „Noi, oameni după fire fiind, Acesta mai presus de fire, s-a coborât, făcându-se om. Noi, robi ai lui Dumnezeu ca și făpturi, Acesta S-a arătat mai presus de fire în chip de rob, când S-a făcut om. Însă și contrariul, Dumnezeu după ființă Acesta, dumnezeu și noi mai presus de fire, ridicați prin har; noi oameni așadar, Acesta Fiu după fire; fii și noi după așezare, chemați la o frățietate cu Acesta” (Sfântul Chiril al Alexandriei,  Ἡ Βίβλος τῶν Θησαυρῶν περί τῆς Ἁγίας καί Ὁμοουσίου Τριάδος, PG 75, 561).

„Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi” (In. 8, 32). Domnul nostru Iisus Hristos este „calea, adevărul și viața” (In. 14, 6), este Răscumpărătorul omului din „robia degradării”. Nu există viață și libertate fără Adevăr și în afara Adevărului. A da vieții noastre orice sens ne dorim noi, nu înseamnă libertate, ci manifestarea contemporană a păcatului primordial, închistarea omului într-o autonomie autarhică și suficientă sieși, fără simțământul adevărului ca și relație cu Dumnezeu și cu semenul. Nașterea Domnului este un timp al cunoașterii de sine, a înțelegerii diferenței dintre „Dumnezeu-Omul” și „omul-dumnezeu”, a conștientizării învățăturii creștine mântuitoare: „Nu om îndumnezeit spunem, ci Dumnezeu înomenit” (Ioam Damaschinul, Ἔκδοσις ἀκριβής τῆς ὀρθοδόξου πίστεως, PG 94, 988). 

Mesajul vestitor de bucurie al Nașterii Domnului răsună în acest an împreună zgomotul războiului și împușcăturile armelor în Ucraina, care se confruntă cu urmările umilinței unei cotropiri provocatoare și nedrepte. Toate războaiele sunt pentru noi creștinii vătămătoare de frați și fratricide, sunt „manifestare a răului din lume și a păcatului”, după cum a arătat Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (Misiunea Bisericii în lumea contemporană, IV,1). În cazul Ucrainei se potrivesc, pe lângă aceasta, cuvintele Sfântului Grigorie Palama despre confruntările sângeroase contemporane lui dintre ortodocșii din Thessaloniki, „deși se adapă împreună de la acceași Sfântă Biserică Mamă și din aceeași evlavie, a cărei Stăpân și Împlinitor este Hristos, Fiul Cel Adevărat al lui Dumnezeu, afară de care nu avem alt Dumnezeu, dar și frate cu noi ne-a învrednicit a fi, și Părinte” (Grigorie Palama, Περί τῆς πρός ἀλλήλους εἰρήνης, PG 151, 10).

În persoana lui Hristos s-a înfăptuit „recapitularea” tuturor, dovada unității neamului omenesc și a sfințeniei persoanei umane, deschiderea perspectivei înspre „asemănarea” (cu Dumnezeu), și descoperirea păcii „care covârșește toată mintea” (Fil. 4, 7). Hristos este „pacea noastră” (Efes. 2, 14), și Acestuia îi este închinată istorica și emblematica Biserică a Sfintei Irini (a Sfintei Păci) din Cetatea lui Constantin (din Constantinopol).

Mântuitorul nostru îi fericește pe „făcătorii de pace”, că „fii ai lui Dumnezeu se vor chema” (Mt. 5, 9), oferind idealul dreptății și al iubirii încă și celor care le sunt dușmani. Biserica Ortodoxă se roagă în timpul Sfintei Liturghii „pentru pacea de sus” și „pentru pacea întregii lumi”. „Pacea Ta și iubirea Ta dăruiește-ne, Dumnezeul nostru, pe care întotdeauna ne-ai dăruit-o”, cerem slăvindu-L pe Dătătorul tuturor bunătăților în timpul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare. Noi, care le primim pe toate de la Dumnezeu, avem datoria, ca unora cărora li s-a făcut bine în mod deosebit, să ne trudim pentru pacea celorlalți oameni, potrivit textului Scripturii: „Cel căruia i s-a dat mai mult, mai mult i se va cere” (Lc. 12, 48). În acest sens, toate câte, împotriva acestui principiu, sunt făcute de către creștini, nu îngreunează creștinismul, ci pe cei care acționează încălcând sfintele porunci. 

Pacea între popoare nu a constituit niciodată în istoria umanității ceva de la sine înțeles, ci a fost întotdeauna și pretutindeni consecința unor inițiative inspirate, eroice și jertfelnice, împotrivirii violenței și a respingerii războiului ca mijloc de soluționare a divergențelor, o trudă continuă pentru dreptatea și protejarea  demnității umane. Contribuția lor la pace și la reconciliere constituie criteriu primordial al credibilității religiilor. Fără îndoială, în tradițiile religioase există mijloace nu doar în ceea ce privește pacea lăuntrică, ci și cu privire la înrădăcinarea și statornicirea păcii în societate, pentru depășirea rivalității în relațiile dintre persoane și popoare. Acest aspect este deosebit de important în vremea noastră, în care se creează impresia că pacea va veni în urma dezvoltării economice, a ridicării nivelului de trai, a evoluției științei și tehnologiei, prin intermediul comunicării digitale și a internetului. Avem convingerea că nu este posibil să existe pace între popoare și între culturi, fără pace între religii, fără dialog și fără conlucrarea dintre ele. Credința în Dumnezeu susține lupta pentru o lume a păcii și dreptății, chiar și atunci când această încercare se află în fața unor obstacole de netrecut din punct de vedere uman. În orice caz, este inacceptabil ca reprezentanți ai religiilor să propovăduiască fanatismul și să susțină flacăra urii.

Cinstiți și prea cucernici frați și iubiți fii,

Hristos se naște, măriți-L; Hristos din ceruri, întâmpinați-L; Hristos pe pământ, înălțați-vă! Rememorând îndemnul Sfântului Grigorie Teologul, înaintașul Smereniei Noastre pe Tronul Bisericii Constantinopolului, să prăznuim ziua nașterii Mântuitorului lumii cu bucurie duhovnicească, „nu lumească, ci mai presus de lume”, fugind „de tot ceea ce este exces și exagerat, în timp ce alții, făcuți din același pământ și aluat, înfometează și sunt lipsiți de multe” (Grigorie Teologul,  Εἰς τά Θεοφάνια, εἴτουν Γενέθλια τοῦ Σωτῆρος, PG 36, 316). Vă dorim tuturor Sărbători ale Nașterii Domnului și Bobotezei, cu bucurie și pace în suflet, sărbători care constituie cu adevărat plinirea vremii și strălucire a luminii celei veșnice. Fie ca Noul An 2023 să constituie, prin așteptarea și harul Cuvântului lui Dumnezeu Care S-a făcut om pentru mântuirea noastră, un timp de pace, de iubire și de întrajutorare, cu adevărat, un An al milostivirii Domnului.

Mulți și binecuvântați ani!

Nașterea Domnului 2022

† Bartolomeu al Constantinopolului

Fierbinte mijlocitor către Dumnezeu pentru voi toți